Cum arată 150.000 de tone?

În lipsa imaginilor şi a termenilor de comparaţie, majoritatea cifrelor cu care suntem asaltaţi zilnic sunt irelevante. Fie nu pot fi reprezentate, fie sunt cel puţin suspecte. Cum arată 150.000 de tone? Ce valoare are informaţia că în Guadelupa s-a construit un baraj de 150.000 de tone de beton? O fi mult, o fi puţin?

Nici măcar eventuala precizare că e cel mai mare din Caraibe nu spune nimic – poate-s doar două şi celălalt are 149.000 de tone. Abia dacă afli că ar fi al şaptelea din lume începi să ai o imagine – nu la modul propriu, dar măcar la figurat. În fine, de multe ori nici măcar cifrele relative nu sunt relevante.

Faptul că o fabrică de nasturi şi-a triplat anul acesta producţia poate să nu fie foarte spectaculos, dacă anul trecut producea zece nasturi.

Alteori, cifrele sunt greu de luat în serios. Ni se spune, să zicem, că 60% dintre oameni suferă de stres. Oare cum au fost număraţi? Şi cum se măsoară stresul? Te enervezi, ai gesturi bruşte, ţipi la cetăţeni? Dar, mai ales, care sunt limitele? O fi existând, probabil, stres mic, mijlociu şi mare. Încă mai suspecte sunt rezultatele studiilor care susţin că au măsurat influenţa unor factori asupra unei caracteristici – cel mai des este vorba despre sănătatea oamenilor.

Cum ar fi că uitatul la televizor mai mult de trei ore pe zi creşte cu 15% riscul de glaucom. E un exemplu fictiv, staţi liniştiţi! Exceptând cazul în care rezultatul e anunţat de o somitate medicală ori o instituţie de prestigiu, preferabil cu toate detaliile necesare, se revarsă o cascadă de întrebări, deci de suspiciuni. Presupunem, fireşte – chiar dacă ştirea nu ne spune asta – că s-au cercetat cel puţin două loturi de persoane, unii care se uitau mai puţin la TV, alţii mai mult – întru comparaţie. Mai presupunem că bieţii oameni n-au fost folosiţi drept cobai, provocându-se deliberat 15% mai multe glaucoame – ci s-au analizat înregistrări medicale independente de cercetare.

Rămâne totuşi o problemă: cum se poate stabili dacă nu cumva cele 15 procente au fost provocate (şi) de alţi factori? Cum spunea Alphonse Allais: „Dacă injectezi unui cal în carotidă două miligrame de nicotină, calul moare.

Asta, însă, nu dovedeşte nimic, întrucât calul moare şi dacă îi injectezi în carotidă doi litri de suc de morcovi”. În aceeaşi logică, putem anunţa cu tam-tam că fumatul creşte spectaculos şansele de supravieţuire în trafic! Într-adevăr şi incontestabil, 66% dintre victimele accidentelor rutiere sunt nefumători!

În fine, să nu uităm extrema fluiditate a cifrelor statistice, prin care un salariu de 100.000 de lei şi două de câte o mie de lei dau naştere încurajatorului salariu mediu de 34.000 de lei. Să fim, aşadar, prudenţi cu cifrele. Mai ales în anii electorali. PS: Toate acestea, însă, nu scuză nicicum lipsa elementară a ordinului de mărime în cazul jurnaliştilor care nu s-au omorât cu mersul la şcoală.

Astfel, o prezentatoare de ştiri anunţa senină, cu ceva vreme în urmă, că – în urma unei deraieri (fără victime, din fericire) – a trebuit adusă o macara care să ridice locomotiva de... o mie de tone!   sursa foto

Eu cu obiectele

Articole similare

  • Eu cu obiectele

    Mobilă fără durere

    Spiritualul, sclipitorul, inimitabilul Teodor Mazilu are o piesă intitulată „Mobilă şi durere”, care de altfel se joacă şi azi, în regia lui

  • Eu cu obiectele

    Reconstituirea

    În 5 ianuarie 1970, la un an şi patru luni după ce, opunându-se făţiş intrării Armatei Roşii în Cehoslovacia, Nicolae Ceauşescu îşi punea la butonieră

  • Eu cu obiectele

    Cu sau fără pâlnie

    Pe 28 octombrie 1492, Cristofor Columb pleca spre America. Nu că ar fi ştiut asta, căci convingerea lui era că pleacă spre India. Esenţial, însă, este faptul

  • Eu cu obiectele

    Căutaţi explicaţii?

    Un document excepţional a ajuns pe Internet, mai exact pe Facebook. Nu, nu este despre agenţi sub acoperire, alegeri, spionaj, război, politică. Nici despre vreo

Comentarii (0)

Scrie un comentariu